Primăria Sectorului 1, prin Clotilde Armand, a făcut recent mai multe declarații publice despre o nouă abordare legată de locuințele sociale și despre noua hotărâre de consiliu privind criteriile de prioritizare a solicitanților, votată pe 2 iulie.
📌 Ni se spune că ”de astăzi locuințele sociale din Sectorul 1 vor ajunge la persoanele care chiar au nevoie de ele” () și vor fi ”un ajutor care va fi dat oamenilor temporar, cât timp au nevoie şi apoi, când pot să facă faţă unei chirii din piaţă, vor fi alte persoane care au nevoie de ajutor care vor putea să beneficieze” (declaratie C.A. hotnews).
Sunt însă două mari probleme cu aceste afirmații, prezentate ca soluții pentru a aborda criza locuințelor sociale din sector.
1) Se sugerează că există mulți beneficiari de locuințe sociale care de fapt nu au dreptul să le ocupe, pentru că nu s-ar încadra în criteriile stabilite de Legea Locuinței. Însă nu ni se zice câte astfel de cazuri sunt – atunci când am întrebat, autoritățile ne-au răspuns că nu au aceste informații. Din 753 de locuințe sociale ocupate, sunt oare 10, 20 sau 500 de cazuri de beneficiari neeligibili? Singurele informații dezvăluite privesc locuințele pentru tineri până în 35 ani – însă criteriile pentru acordarea acestor locuințe nu sunt vizate de hotărârea în cauză, votată pe 2 iulie. Este important ca autoritățile să se asigure că locuințele sociale ajung la persoanele îndreptățite conform Legii 114/1996, dar trebuie prezentate informații concrete atunci când sugerezi că acordarea lor către persoane neeligibile e principalul motiv care blochează dreptul oamenilor la locuințe sociale.
2) În legătură cu locuințele sociale ca ajutor temporar: având în vedere traiul actual atât de dificil în București (nivelul veniturilor vs. costurile imense), cât și faptul că persoanele îndreptățite la locuințe sociale pot fi vârstnici și/sau persoane cu dizabilități ori familii monoparentale, e greu de crezut că oamenii nu vor mai avea nevoie de locuințele sociale pe care le ocupă/le vor ocupa și că Primăria de sector va putea elibera în felul acesta îndeajuns de multe locuințe pentru a le re-repartiza și a acoperi astfel nevoia mare de locuințe sociale din sector.
Sunt 744 de solicitări de locuințe sociale la sector 1, nevoia reală fiind chiar mai mare, pentru că multe persoane aflate în dificultate nici măcar nu ajung să facă aceste solicitări, descurajate de birocrație, de costurile pentru depunerea dosarului sau de durata prea mare (sau lipsa) de soluționare.
Sunt 768 de locuințe sociale în fondul locativ al Sectorului 1, dintre care ni se spune că 753 sunt deja atribuite. Deci ca să acopere măcar numărul solicitanților cu dosare complete (744), ar fi nevoie ca aproape toți ocupanții actuali să elibereze locuințele sociale în care stau în prezent – fie pentru că nu ar avea dreptul să le ocupe în primul rând, fie pentru că pot accesa după o vreme o locuință în condițiile pieței.
Nu pare un scenariu plauzibil. Este însă singura abordare propusă de autoritatea locală – care nu a menționat până acum nici o intenție de a mări stocul de locuințe publice, deși este legal responsabilă de asigurarea dreptului la locuire pentru toate persoanele din sector.
📌 Ni se mai transmite că datorită noii hotărâri de consiliu nu se vor mai acorda locuințe sociale ”pe criterii politice și tot felul de aranjamente cu funcționarii primăriei” (). Totuși, dacă ne uităm la vechea hotărâre de consiliu și comparăm cu noile propuneri (așa cum reies din proiectul de hotarare 135/2021 și din votul din ședința de consiliu, întrucât HCL finală încă nu s-a publicat), nu înțelegem care erau acele ”criterii politice” care nu ar fi permis ca locuințele sociale să ajungă la cine are nevoie de ele.
Iată punctele care s-au schimbat față de vechea hotărâre 430/2019 (https://hcl.usr.ro/ps1/2019/h430):
⛔ Nu mai sunt punctate persoanele care au locuit legal în imobile retrocedate și care în prezent se află în imobil fără forme legale.
Din practica noastră știm că acestea sunt situații de vulnerabilitate, oamenii ajungând de obicei să locuiască fără forme legale pentru că noul proprietar refuză să încheie noi contracte, fie pentru că cere o chirie mai mare pe care locatarii nu și-o pot permite, fie pentru că lasă imobilul de izbeliște pentru a exploata ulterior terenul. Astfel că locatarii se află în risc de evacuare iminentă, pot avea probleme cu emiterea unei cărți de identitate sau cu încheierea contractelor la utilități, având deci o situație vulnerabilă.
Până acum nu am primit o justificare solidă pentru eliminarea acestui punctaj – ni s-a spus că din moment ce persoanele nu au acte, nu au pe baza a ce să îi puncteze, ceea ce este fals ❌. Persoanele pot aduce ca dovadă vechile contracte de închiriere din imobilele retrocedate, cum s-a făcut și până acum, și se poate constata prin anchetă socială situația actuală de locuire fără acte.
Din experiența noastră știm că multe din persoanele care locuiesc fără forme legale fac asta din nevoie. Fie că e vorba de foști chiriași în imobile retrocedate, fie că sunt pur și simplu persoane care au găsit ca unică soluție de locuire o casă abandonată sau un teren nefolosit.
⛔ S-a eliminat punctajul pentru afecțiuni cronice – această categorie a fost înlocuită cu cea a invalizilor grad III, considerând că astfel sunt acoperite bolile cronice care împiedică persoanele să muncească. Însă anumite boli cronice nu vor afecta capacitatea de muncă și nici nu se încadrează la obținerea unui grad de handicap. După părerea noastră, ele trebuie punctate având în vedere felul în care situațiile locative precare pot agrava afecțiunile cronice, cât și costurile de tratament pe care le implică. Mai ales pe timp de pandemie, o persoană cu astm care nu are o locuință sau care stă cu încă 6 persoane într-o singură cameră riscă accentuarea problemelor de sănătate și scurtarea speranței de viață.
Deși s-a eliminat acest punctaj, pe Facebook suntem anunțați că bolnavii cronici sunt printre persoanele care primesc cel mai mare punctaj pe lista de prioritate, ceea ce lasă o impresie eronată! Iar tot din seria informațiilor care induc în eroare, ni se sugerează că prin aceste schimbări familiile monoparentale sunt printre categoriile cel mai bine punctate. Dar asta nu este nici o schimbare față de vechea hotărâre, căci punctajul a rămas la fel – după negocieri între consilierii locali și în dezbaterea publică, întrucât proiectul inițial prevedea un punctaj mai mic.❌
⛔ Nu mai sunt punctate nici persoanele beneficiare de ajutor de chirie, adică a prevederilor hotărârilor Consiliului Local aprobate ca măsură de prevenire și combatere a marginalizării (HCL Sector 1 120/2004, HCL 220/2010, HCL 100/2014, HCL 65/2019, HCL 337/2018). Argumentele aduse au fost că această categorie ”a primit deja ceva” și punctarea lor ar dezavantaja pe acei solicitanți care deși ar fi eligibili pentru un ajutor de chirie, nu îl pot obține din cauza discriminării din partea proprietarilor (de ex. familiilor rome cu copii le este aproape imposibil să fie acceptate în chirie de proprietari, deci nu pot beneficia de aceste ajutoare). Argumentul din urmă este o observație justă despre cum persoanele cele mai marginalizate nu pot accesa ajutorul de chirie. Dar în loc să abordeze această problemă din perspectiva modului în care primăria poate interveni pentru a le facilita accesul la un ajutor de chirie, să le găsească o alternativă sau să le puncteze suplimentar această vulnerabilitate pe lista de prioritate, se optează pentru varianta cea mai simplă: depunctând cu totul o categorie de persoane marginalizate care ”a primit deja ceva” și asta devine în viziunea lor o măsură echitabilă față de toată lumea. În opinia noastră, această măsură este una retrogresivă, conform paragrafului 9 din General Comment 3 al Committee on Economic, Social and Cultural Rights.
În concluzie, criteriile eliminate nu sunt de natură politică, deși doamna Primar Clotilde Armand pretinde acest lucru. Interferențele politice, așa-zisele pile și nepotisme, nu au loc pe seama acestor criterii, ci în paralel cu procesul legitim prin care oamenii se califică pentru locuințe sociale. Pare că discursul anticorupție este folosit să acopere lipsa unor măsuri reale care să adreseze problema locuirii și erodează măsurile sociale existente.
Deși Primăria se arată foarte satisfăcută de noile criterii stabilite, ele nu diferă de vechea hotărâre de consiliu decât în 4 puncte, dintre care trei schimbări lovesc în unele dintre cele mai vulnerabile persoane din Sectorul 1, în loc ca acestea să fie prioritizate. Schimbările nu aduc un real beneficiu celor care așteaptă de ani de zile să primească locuința socială la care au dreptul, pentru că împing diverse categorii vulnerable de aplicanți să concureze între ele pentru un număr foarte mic de locuințe alocate, iar în discursul despre locuire nu se regăsește nici o intenție privind noi investiții în creșterea stocului de locuințe sociale.
Găsești aici proiectul de hotărâre 135/2021, care s-a discutat și votat în ședinta de consiliu din 2 iulie 2021. Hotărârea de consiliu local finală va fi publicată în curând de către consiliul local Sector 1:
Comparație a criteriilor vechi și noi de prioritizare a dosarelor de locuințe sociale la Sector 1: